INTERVIU Ana Vișian – BestJobs: piața muncii în 2023, de la salarii și pretenții la locuri de muncă și angajatori

Criza economică se resimte și în segmentul muncii din România. Astfel, anul 2023 vine cu schimbări importante în rândul angajaților și angajatorilor, cu provocări la locul de muncă, inflație și salarii.

Conform unor studii recente, aproximativ 23% dintre români plănuiesc să-și schimbe locul de muncă, iar procentul crește la 32% pentru tinerii între 18 și 34 de ani. Pe de altă parte, doar 50% se gândesc să-și păstreze actualul loc de muncă, procent care crește la 59% atunci când vorbim de adulți între 35 și 55 de ani.

Am discutat cu Marketing Director BestJobs, Ana Vișian, despre cum arată piața muncii în țara noastră, în 2023, despre salarii, despre domeniile cele mai vizate, dar și despre tinerii care își caută un job.

Ozana: Ce funcție ai în cadrul BestJobs, de când?

Ana Vișian: M-am alăturat echipei BestJobs, în calitate de Marketing Director, în octombrie 2020.

Ozana: Care sunt schimbările din piața muncii în 2023, pe categorii de vârstă? Cum vezi piața muncii din România anul acesta, comparativ cu anii anteriori?

Ana Vișian: În ultimul an, am observat o creștere în activitatea segmentului de vârstă 18 – 24 de ani, Gen Z, ei fiind interesați de joburi în vânzări, call center/suport clienți, administrativ. Cu generația Millennials predominantă pe piața muncii și odată cu introducerea angajaților din Gen Z, s-a schimbat destul de mult cultura organizațională, accentul fiind pus mai mult pe bunăstare și flexibilitate. Cu toate acestea, salariul rămâne principalul motiv pentru care angajații își schimbă locul de muncă. 53% dintre tinerii generației Z și 45% dintre Millennials ar alege câștigarea unui venit mai mare, care să le asigure menținerea stilului de viață confortabil și lipsit de griji, în detrimentul timpului liber.

Salariul și echilibrul dintre viața profesională și viața privată sunt, în general, cele două priorități de top, indiferent de grupă. Pentru cea mai tânără generație, oportunitățile de învățare și dezvoltare sunt foarte importante, dar acest atribut scade treptat în importanță, pe măsură ce cresc în experiență.

Angajații care au între 30 și 50 de ani acordă prioritate siguranței locului de muncă și flexibilitate. Mulți dintre acești angajați au angajamente familiale (față de copiii mici, părinții în vârstă sau ambii) și apreciază flexibilitatea în orele și locațiile de lucru, pentru a se asigura că au mai mult timp de petrecut cu cei dragi.

În rândul candidaților cu vârsta peste 60 de ani, impactul și aprecierea pentru munca lor sunt foarte importante.

Ultimii ani au adus o schimbare de perspectivă, oamenii muncesc pentru a trăi, pentru a-și susține familia, stilul de viață, hobby-urile, obiectivele personale. Astfel că, deși cariera și viața profesională sunt în continuare o parte importantă în viețile lor, ele merg pe un plan secund.

Ozana: Care domenii “merg” foarte bine, în piața muncii, și care nu, în 2023?

Ana Vișian: Începutul anului a avut un start dinamic pe piața muncii, cu cu 15% mai multe joburi și cu 34% mai multe aplicări față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel mai mare volum de joburi sunt în domeniile Vânzări, IT&C, Inginerie, Financiar/Contabilitate, Producție/Logistică.

Ozana: Cât de ușor este pentru tineri, dar și pentru oamenii de peste 40 – 45 de ani să-și găsească un job?

Ana Vișian: Peste 40% dintre joburile active pe BestJobs sunt entry-level, astfel că tinerii care sunt în căutarea unui loc de muncă au multe oportunități, de la joburi full time sau part time, la stagii de practică și internshipuri care să-i pregătească pentru o carieră într-un domeniu ales de ei. Important este să aibă CV-ul actualizat, să îl completeze cu informații relevante (iar pe blogul BestJobs au multe materiale suport și bune practici pentru un CV care să atragă atenția angajatorilor) și să aplice la joburile relevante pentru ei.

Același lucru se aplică și în cazul candidaților de peste 40 de ani. Un CV bine făcut, eventual personalizat pentru jobul la care aplici, îți crește șansele să ajungi la interviu. Însă, în cazul lor, este important să selecteze informațiile relevante, să rezume experiența, astfel încât recrutorul să regăsească elementele care îi califică pentru job.

Ozana: Ce anume face diferența între un candidat tânăr care reușește să se angajeze rapid și un tânăr care nu reușește luni de zile? Care sunt nemulțumirile, frustrările și piedicile tinerilor la locul de muncă?

Ana Vișian: Tinerii din generația Gen Z sunt foarte pragmatici, sunt destul de informați privind piața muncii, oferte salariale și cerințe pentru pozițiile la care aplică. Totodată, știu ce vor de la un job, sunt dispuși să muncească și să învețe și își cunosc mult mai bine valoarea.

Cei care au șanse mai mari de reușită sunt cei care se implică în programe de voluntariat, internshipuri, stagii de practică și joburi part time, încă din perioada studenției. Ei reușesc să acumuleze experiență și să își creeze un CV mult mai reprezentativ și atractiv.

La categoria nemulțumiri sunt salariile, care, pentru poziții entry-level/fără experiență, sunt mai mici; beneficiile sau lipsa lor, mai degrabă – programul flexibil, posibilitatea de a lucra remote unele zile, programe și cursuri de dezvoltare profesională.

Ozana: Cât de repede își ocupă angajatorii posturile după ce postează anunțurile? Se observă o diferență față de anii trecuți?

Ana Vișian: În ultimii ani, am tot spus că piața muncii îi favorizează pe candidați, iar acest lucru încă nu dă semne că s-ar schimba radical. Sunt mai multe oportunități de angajare decât candidați, iar asta face procesul de recrutare mai competitiv și, uneori, mai lung.

Pentru joburi blue collar (lucrători în producție, logistică, construcții etc), procesul durează de la două săptămâni la maximum două-trei luni (în cazul în care se caută specializări și certificări pentru roluri specifice). În cazul candidaților white collar (lucrători la birou, specialiști în inginerie, finanțe, management etc), durează între o lună și poate ajunge până la șase luni, în cazul pozițiilor de top management și executive, dar și pentru roluri ultra specializate sau nișate.

Ozana: Ce s-a întâmplat cu salariile din piața muncii în 2022? Se identifică deja niște trenduri pentru 2023?

Ana Vișian: Salariile în 2022 în general au crescut, însă în multe cazuri, nu în același ritm cu inflația și așteptările angajaților. Creștere se așteaptă și în 2023, însă inflația, prețurile crescute, noile măsuri legislative, toate pun presiune pe angajatori să vină cu măriri către echipe. Uitându-ne la evoluția mediilor salariale pe care le vedem în platformă, în ultimele luni, estimăm pentru 2023 creșteri de 10-15% în majoritatea cazurilor. La finalul primului trimestru din an, vom putea vedea mai clar și domeniile, și rolurile unde va fi mai accentuată o creștere.

Ozana: Care e procentajul angajaților străini în România, dar al românilor care optează să lucreze în străinătate, dacă ai acces la astfel de date?

Ana Vișian: Nu avem informații interne despre numărul angajaților străini în România.

Ce putem spune este că avem companii cu sediul în afara țării care recrutează pe BestJobs specialiști în IT&C, Inginerie, Producție, Sănătate, Construcții sau Management, pe poziții remote sau cu relocare. Printre țările cele mai frecvente pentru relocare se numără Germania, Irlanda & UK, Olanda, Franța, Belgia sau Grecia.

Ozana: Cum a schimbat pandemia munca remote în România, atât pentru angajați, cât și din prisma angajatorilor?

Ana Vișian: Pandemia sau, mai degrabă, munca post-pandemie a adus un grad mai mare de flexibilitate. Aici vorbim despre opțiuni de joburi cu program flexibil sau posibilitatea de a lucra remote.

41% dintre angajați muncesc acum hibrid, de la birou și de acasă, acesta fiind modul preferat de lucru atât de candidați, cât și de companii.

Joburile remote cu mod de lucru hibrid  sunt în continuare de foarte mare interes pentru candidați, astfel că numărul de aplicări a depășit 100.000 în luna ianuarie doar pt astfel de joburi, cu 40% mai multe, comparativ cu începutul anului trecut.

Ozana: Câți români fac reconversie profesională?

Ana Vișian: A crescut interesul pentru cursuri și programe de dezvoltare profesională, fiind unul dintre beneficiile cel mai des cerute de către candidați, pentru viitorul angajator. La rândul lor, companiile sunt dispuse să investească și își încurajează angajații să se dezvolte lateral. Cu toate acestea, conform Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul persoanelor care continuă să înveţe după finalizarea studiilor.

Ozana: Spune-ne mai multe detalii despre campania Salariul la vedere. Cât de mare crezi că este reticența angajatorilor din România de a transparentiza veniturile angajaților?

Ana Vișian: Salariul este unul dintre cei mai importanți factori în alegerea jobului. Ne-am dorit să încurajăm angajatorii să adopte această bună practică deja întâlnită în țări europene și SUA, mai ales că subiectul este pe masa discuțiilor UE.

98% dintre români vor #SalariuLaVedere, adică să știe salariul pentru jobul la care aplică încă din anunțul de angajare, sub forma unei marje salariale. Această formă de transparentizare este acceptată și de o bună parte dintre oamenii de HR, fiind și o modalitate de eficientizare și scurtare a procesului de recrutare.

Deficitul de specialiști care se resimte la nivelul întregii piețe susține avantajul de partea candidaților, atunci când vine vorba de recrutare, iar faptul că anunțurile de angajare cu salariul afișat atrag cu 40% mai multe aplicări este unul dintre beneficiile majore ale implementării unei astfel de politici de recrutare.

În prezent, în aproape 30% dintre joburile active pe platformă, angajatorii afișează oferta salarială sub forma unui interval, în creștere față de prima jumătate a anului, semn că tot mai mulți angajatori fac pași siguri către afișarea salariilor și transparentizarea procesului de recrutare.